Te-ai intrebat vreodata?!

Te-ai intrebat vreodata ce te-a facut sa speri? Sa speri asa de nebun ca lucrurile se indreapta de la sine si ca va fi din nou cum a mai fost. Sa ai in tine credinta aia cum ca, intr-o zi, totul va reveni la anormalul care, incetul cu incetul, a devenit parte din tine.

Stii ce e cel mai ciudat? Ca in sinea ta stii ca nu mai poti face nimic, dar inca speri. Poate chiar faptul ca esti neputincios iti da falsa impresie ca lucrurile vor fi cum au mai fost. Dar nu vor mai fi...

Dar de iubit, ai reusit sa iubesti vreodata? Nu sa fii indragostit, ca fluturii aia mor repede. Vorbesc de iubirea aia care pune control pe corpul si pe spiritul tau. Vorbesc de iubirea aia care nu te mai lasa sa respiri atunci cand ceva nu merge, iar noptile tale devin niste

negre zile. Sa traiesti la intensitate maxima fiecare cuvant, fiecare atingere si fiecare secunda de lipsa. Sa nu-ti mai poti imagina nici prezentul si nici viitorul de unul singur. Dar esti singur...

Dar de iertat, ai iertat vreodata? Si nu pe cel ce ti-a gresit, ca asta e prea simplu, ci pe tine. Te-ai iertat vreodata pe tine pentru tot ce ai facut? Te-ai iertat pentru ca ai sperat in zadar, pentru ca ai iubit cu patos sau pentru ca inca o mai faci? Te-ai iertat pentru ca ai jignit, pentru ca l-ai facut pe celalalt sa sufere, pentru ca lacrimile de pe obrajii cuiva nu iti apartineau? Poate ca ei te-au iertat pe tine, pentru ca nu le-a fost atat de greu, dar tu, te-ai iertat pentru asta sau macar o sa incerci s-o faci?