-Hai, las-o! Ai curățat-o destul. E lună! zici că pleci la agățat, nu în concediu.
-Hehe. Tu ţi-ai luat tot ce-ţi trebuia?
-Hehe. Tu ţi-ai luat tot ce-ţi trebuia?
-Da, am luat.
-Sigur n-ai uitat laptele de corp,
loţiunea, crema de zi, crema de noapte şi cele trei tipuri de creme solare?
Data trecută te-ai trezit la Techirgiol că nu le ai. Zic dându-mă șmecher.
-De data asta le-am luat. Haha. Hai,
bagă cheia în contact şi dă-i bătaie că ne prinde căldură pe drum!
-Ești sigură că ţi-ai luat şi fondul de ten, pudră, blush-ul, rimelul, tușul, kit-ul de sprâncene, rujurile, balsamul de păr, şamponul
şi gelul de duş?
-Dar hai, ce faci, inventarul? Tu ai băgat benzină?
Nu porneşti?
-Aș porni dacă aş avea cheile. Sunt pe măsuţa din hol. Mă
duc să le iau.
Ies din maşină cu capul plecat în timp ce ea exclamă
cu un ton iritat “Of! Bărbaţii ăştia!” Mă întorc tot cu capul între urechi, iar
ea mă priveşte moralizator, însă demarez în trombă până să apuce să mai spună
ceva.
-Să trecem pe la fast-food-ul non-stop de pe Unirii. Vreau să-mi iau o
shaorma pentru drum.
Mă uit destul de ciudat la ea, însă îmi dau seama că nu
mă aflu în situaţia în care să mai comentez ceva, după ce am dat cu mucii în
fasole încercând să mă dau deştept, iar eu uitasem cheile. Mă întreb în gând
dacă are toate ţiglele pe casă spunându-mi că are poftă de shaorma la ora 5 dimineaţa, însă tot ce-mi iese
din gură este un „Ok” conştiincios. Tot eu cobor să comand şi iau una cu „detoate”,
cum mi-a poruncit stăpâna. O înfulecă până să ajungem la prima intersercție, dar, din nou, nu îmi permit să deschid gura şi
nu, nu eu eram cel care mâncase usturoi.
Ne apropiam cu cai grăbiţi de mare, că spre ea
mergeam cu viteza melcului turbat după ce a fost injectat cu adrenalină: 110 că eram începător. Iulie se credea actor şi îşi
luase în serios rolul de „cuptor”, făcând ca aerul din maşină să fie din ce în
ce mai greu de suportat. Iubi doar ce aţipise. Am dat pe funcţia răcire aer
condiţionat pentru că deja transpirasem şi sub limbă. Iniţial am simţit o
briză uşoară şi m-am răcorit niţeluş, dar parcă a început să se simtă un
vag miros de peşte
stricat. Ciudat, îmi spun, pentru că mai avem destul până la Constanța.
-Iubi, tu miroşi?
-Am mâncat gumă, neobrăzatule!
-Nu, nuuu! Calmează-te! Te întreb dacă simţi şi tu
mirosul.
Sincer să fiu, chiar m-am gândit că e de la ea. Îşi
cam dă aere în ultimul timp, dar de data asta credeam că e de la usturoiul şi
sosul picant pe care l-a pus tipul de la fast-food cu nemiluita.
-Miroase a peşte de mare.
Zice
ea zâmbind.
-Ce pește, că suntem abia în Bucureşti.
N-am luat-o pe centură că am fost eu prostovan şi nu
am setat bine GPS-ul. Eh, ia de pierzi două ore acum, benzină şi fă-ţi nervi.
Trag pe dreapta în prima parcare, mă uit pe la aerul
condiţionat şi nu-mi dau seama ce se întâmplă. În tot acest timp Iubi îmi pune o întrebare crucială:
-Auzi, dar tu ai curăţat vreodată aerul ăsta?
Întrebarea ei m-a lovit drept în moalele capului. Nu
m-am gândit niciodată, de aproape un an de când am maşina, să fac o încărcare
freon. De igienizare aer condiţionat auto nici că auzisem.
-Nu te-ai gândit niciodată că poți să te îmbolnăvești? Instalația de climatizare trebuie să fie curățată periodic, altfel poți să contactezi bacterii. Știu eu de la tata.
În momentul ală mă simțeam mai încins decât carburatorul de la Olcit-ul lui tata, dar m-am abținut, că dacă-mi săreau curelele de distribuție, nu mai ajungeam la mare amândoi.
-Nu te-ai gândit niciodată că poți să te îmbolnăvești? Instalația de climatizare trebuie să fie curățată periodic, altfel poți să contactezi bacterii. Știu eu de la tata.
În momentul ală mă simțeam mai încins decât carburatorul de la Olcit-ul lui tata, dar m-am abținut, că dacă-mi săreau curelele de distribuție, nu mai ajungeam la mare amândoi.
-Și cum vrei să mergem aşa până la mare, te întreb?
Zice ea cu un ton iritat, ironia putând fi sesizată pe toată raza Micului Paris.
-Hai că rezolvăm repede! Murmur eu, fără să am vreo idee ce ar
trebui să fac.
Apelez la cel mai bun prieten al meu, Google, că de fiecare dată mă scoate din orice situaţie. Scriu „freon auto Bucureşti” şi...bingooo!! Primul site pe care îl văd este http://www.freon-auto.com/. Caut adresa şi dau buzna peste băieţi. M-au rezolvat cât ai zice ... pește.
-Cât costa toată operaţiunea?
-149 de lei.
Waaw, doar atât?
Mă gândeam că dau pe puţin 300 de lei. Evident că nu am zis nimic şi am plecat mai departe mulţumind. În banii ăştia mi-au oferit reîncărcare freon plus igienizare aer condiţionat auto plus curăţare miros ... de pește împuţit.
Mă gândeam că dau pe puţin 300 de lei. Evident că nu am zis nimic şi am plecat mai departe mulţumind. În banii ăştia mi-au oferit reîncărcare freon plus igienizare aer condiţionat auto plus curăţare miros ... de pește împuţit.
-Data viitoare să te gândeşti înainte
să plecăm la mare!
-Poate vrei să rămâi la Bucureşti!
Răspund eu pe un ton ironic, gândindu-mă deja că anul viitor, probabil, voi merge la mare doar cu băieţii.
Răspund eu pe un ton ironic, gândindu-mă deja că anul viitor, probabil, voi merge la mare doar cu băieţii.
Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2016!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu