Pescarusul

Pescarusul. Si nu vorbesc aici despre acea pasare acvatica de pe coasta marilor si care face parte din familia Laridae, ordinul Charadriiformes. Ma voi referi doar la “Pescarusul” de A.P. Cehov.

Intamplarea ( fericita ) a facut sa am ocazia sa vad aceasta piesa de teatru cu acelasi nume, in regia lui Yiannis PARASKEVOPOULOS, chiar pe scena Teatrului National din Craiova. Da, stiu, premiera este pe 5 decembrie, insa am putut asista la o repetitie cap-coada, cu ajutorul unui prieten. M-am gandit sa scriu inca de aseara despre acest lucru, insa emotia era atat de mare incat nu cred ca
imi puteam asterne gandurile in ordine.

Piesa a inceput la 10 secunde dupa ce am intrat in sala. Luminile au ramas aprinse. Doi actori vorbeau, ii prezentau pe altii, vorbeau chiar si in locul lor. Nu intelegeam exact ce se intampla. Zambeam, radeam, la inceput, incercand sa inteleg despre ce e vorba. Actori intrau, actori ieseau, iar numele rusesti parca ma derutau putin. In cele din urma am inceput sa inteleg cine e fiul, cine e unchiul, cine e mama, barbatul acesteia, doctorul si asa mai departe.

Era clar, ma captivase total. Gandurile mele se indreptau toate catre scena care nu era foarte departe de mine. Sufletul era cu siguranta unul dintre protgonistii piesei. De la ras am ajuns la lacrimi si simteam cum emotie pura imi curge prin vene. Parul de pe maini se ridicase si el pentru a vedea ce se intampla.

Mi-au trecut multe prin minte, mai ales in pauza dintre scene. In acei „doi ani” trecuti m-am gandit la conditia nefiricita a geniului celebru, dar si a celor care vor sa devina faimosi. El, geniul, amarat de setea continua de creatie, ea, muritoarea, otravita de dorinta de afirmare. Si ce sa vezi, mediocritatea te mananca. Este corect „actorii mediocri din ziua de azi sunt mai buni decat actorii mediocri din ziua de ieri”, insa tot mediocri se numesc. Nu, actorii de pe scena nu au fost mediocri, sa nu intelegem cumva gresit! Dar chiar si nesustinuti, unii reusesc, insa, cu ce pret?

Unde este pescarusul in toata aceasta poveste? Cred ca nu imi permit sa dezvalui si nici nu as vrea. Un lucru este totusi sigur: inca il caut prin sala!