Ca si barbat nu imi permit sa fiu niciodata slab. La modul figurat vorbesc pentru ca fizic sunt destul de uscativ. Nu imi permit asta pentru ca un barbat nu va fi niciodata intretinut de femeia sa. Inca din cele mai vechi timpuri barbatul era cel care aducea vanatul acasa, iar femeia era cea care pregatea mancarea si avea grija de copii.
Da, este adevarat, am evoluat, insa nu atat de mult incat barbatul sa isi permita „ luxul” de a fi slab. Daca nu ai suficienta motivatie incat sa ajungi in varf si sa te autodepasesti in fiecare zi, nu vei
ajunge prea departe.
ajunge prea departe.
O femeie, oricat de slaba si firava ar fi, tot va gasi puterea de a da viata unei alte fiinte. Il va gasi pe acela care sa stie cand sa o stranga in brate, cand sa o lase in pace, cand sa o sarute sau cand sa se impuna in fata ei. Da, o femeie va reusi indiferent de circumstante.
Un barbat, insa, daca nu va sti cum sa faca toate acestea, va fi un barbat slab. Pentru el nu exista pasi gresiti, nu exista provocari pe care sa nu reuseasca sa le depaseasca, iar daca va claca, o va face pentru totdeauna.
Femeile iarta, dar nu uita. Nu stiu daca este un proverb sau o realitate, insa, de cele mai multe ori, acest lucru se aplica. La fel cum nu te poti prezenta mereu cu note proaste in fata parintilor tai pentru ca vei ramane vesnic pedepsit, la fel nu poti aparea in fata femeii ca fiind un ratat.
Caracterul, jobul, atitudinea. Toate trebuie sa fie ale unui invingator. Nu exista scuze. Un barbat slab le va gasi mereu, unul puternic nu va avea nevoie sa le gaseasca.
Este adevarat, nu exista perfectiune, insa un barbat mereu trebuie sa tinda catre ea. O pata pe camasa lui nu se iarta niciodata. Poate doar prima. Si mai ales daca sugereaza slabiciunea. Greseala este omeneasca si se iarta, insa doar prima greseala, restul vor fi trecute in catalog la „nereusite”.
Si da, femeia este cea care ii spala lui camasile, insa, la un moment dat, acele pete nu vor mai iesi cu niciun detergent. Vor ramane acolo impregnate adanc in tesatura, iar acea tesatura se va rupe la un moment dat.
Asadar, barbatul nu are voie sa fie slab, niciodata! Si mai ales, nu in ochii femeii lui!
Slăbiciunea bărbatului e frumoasă numai când îi va spune femeii lui cât de mult o iubeşte. De multe ori orgoliul bărbatului îl face să pară stana de piatră şi culmea e că el chiar îşi iubeşte "apariţia". Şi ţine cu dintii de ea de parcă să fii uman este o greşeala. Nu, greşeală e să îţi ascunzi sentimentele atunci când iubeşti. Greşeală e să îţi ascunzi lacrimile când vrei să plângi. Şi cel mai gresit este să nu-ţi lasi iubita să vadă asta. Să nu vrei ca mâna EI să te ridice! Să nu vrei ca ea să nu îţi fie alături, doar pentru faptul că vrei să fii puternic . Femeia poate înţelege totul. De la suferinţă, la extaz, de la slăbiciune, la împlinire. În concluzie, lacrimile nu te fac mai puţin bărbat, te fac un suflet...frumos.
RăspundețiȘtergereȘi concluzia: ești slab la scriitură...
RăspundețiȘtergereDestul de probabil. Daca tot te-ai deranjat sa imi scrii, as fi preferat un feedback mai detaliat, dar e ok si asa :). Multumesc !
Ștergere