Fabula ce urmează are la bază povestea Cenușăresei.
„-Bună seara!”
„-Bună seara!” Zice ea cu ton slăbit.
„-Ce mai face domnişoara? Cred că m-am îndrăgostit.”
„-E venită de departe.
Treburi foarte importante.”
„-Dar ce treburi, domnişoară?
De-oi putea să vă întreb.
Văd că ai pantofi stiletto.”
---Iți permiţi, independento!
Zice el în gândul lui--
“-Am doar unul, nu se vede?
Am strigat la el, văleu!
Dar nu a vrut să mi-l dea.”
„-Hai, sari pe scaun colea!”
--Atunci prinţul, caii-i calcă,
Prinde suta dintr-un foc.
Aleargă după troleu,
Ca în NFS, în joc!--
„-Tiiiit, tiit, tit! Nene, opreşte!
Că am pierdut un pantof.
Nu-i al meu, să ştii, fireşte!”
„-Roş' cu negru și sclipeşte?”
„-Da, da, ăla e, mi-l daţi?”
„-Dacă-mi aduci domnişoara
Să-şi bage picioru-n el.”
--Zice şoferul râzând.--
„-E cu mine, stai niţel!”
--Urcă fata, tot plângând,
Bagă picioru-n pantof
Şi îi vine de minune--
Prințu’ (scris cu aprostrof),
Se uită la ea şi-i spune:
“-Zici că eşti Cenuşăreasa!
Bună seara, mulţumim!
Haide, că te duc acasă!”
„-Multumesc, ... dar cum îţi spune?”
„-Prințu’! Nu îmi zi pe nume!”
„-Ah! Ce amuzant mai eşti!”
„-Pe Facebook, cum te numeşti?”
„-Tot aşa! Da „sărci” degrabă
C-om ieşi la o cafea.
Dă-mi şi-un număr.”
„-Trezeș-cinci!”
„-Nu ăla de la opinci!”
„- 0722...”
„-Deja-mi sună cunoscut!”
„-Apropo, de unde-i ai?”
„- I-am comandat de pe net.
Şi mi-au venit la colet.”
„-Sunt frumoşi, de primăvară,
„-Calitate superioară.
Ei, hai c-am ajuns. Mersi!”
„-Cu plăcere!”
--zice Prințu’ şi sorbind-o din priviri
O sărută în tăcere--
„-Hai, pa-pa, la revedere!
„-Da, sigur, ne vedem luni!”
--Zice el crezând că gata!--
Pleacă fata, intră-n scară.
Luni o sună disperat.
Domnişoara, nu răspunde,
Of! dar ce mare păcat!
Iar morala care este?
--Când ajuţi nu are rost
Chiar şi prinţul din poveste
Când e bun, e luat de prost.--
Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2016!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu